Avocatul rebel

Posted by

“Justiţia este oarbă”? Toată lumea are dreptul la un proces echitabil. Așa să fie oare ? Nu sunt oare unii condamnați înainte de proces ? John Grisham răspunde acestor întrebări cu vocea lui Sebastian Rudd.

“Chiar vrem judecăți corecte? Nu, nu vrem. Vrem dreptate, și repede. Iar dreptatea este orice socotim noi că este, în funcție de caz. Și dacă n-am crede în judecăți corecte, tot aia ar fi, pentru că oricum lipsesc cu desăvârșire. Prezumția de nevinovăție este acum prezumția de vinovăție. ”

Sebastian este avocat penalist şi se ocupă de clienţi, refuzaţi de alții, cazuri disperate. Ne dă mai multe perspective, ne descrie o lume în care, de fapt, justiția nu este oarbă, în care dreptatea este așa cum o înțeleg cei implicați și în care orgoliul personal primează.

Este diferit de ceilalți colegi de breaslă, nu are un birou propriu zis, ci o dubă modificată pentru a-i satisface nevoile, cu aproape tot confortul. Lucrează singur, însă este însoțit pretutindeni de Partner (numele nu este ales întâmplător), un fost client de-al lui, care i-a devenit întretimp bodyguard, prieten, confident.

“Le spun că nu sunt un avocat obișnuit. Că n-am un birou drăguț, cu mobilier din lemn de mahon și piele. Nu-mi găsesc locul într-o firmă mare, prestigioasă sau de vreun altfel. Nu fac acte de caritate prin intermediul baroului. Sunt un rebel singuratic care se luptă cu sistemul și urăște nedreptatea. ”

S-a căsătorit și a divorțat rapid, își vede fiul de 10 ani o dată pe luna timp de 36 de ore, nu este un tată model și nici nu a fost un soț iubitor. Vede lucrurile foarte realist, realizează greșelile pe care le-a făcut, fără patetism, fără dramatism, ia lucrurile așa cum sunt (chiar și atunci când îi este răpit fiul). Cu toate defectele pe care le are, m-am atașat destul de repede de Sebastian Rudd.

Viața pe care o duce, este plină de primejdii, se află într-o lume diferită, în care se joacă după alte reguli sau mai bine zis fără reguli: șantajul, granița legii, violența sunt la ordinea zilei. Are armă, știe să o folosească și nu va ezita dacă este cazul. Toate subiectele sensibile sunt atinse : polițiști violenţi, martori cumpărați, jurați influențați. Clienții lui sunt aproape mereu vinovați, ceea ce însă nu-l împiedică să-i apere cum poate mai bine. De ce face asta ?

“Pentru asta trăiesc, pentru imagini de genul David contra Goliath. (…) Sunt prea mulți ochi ațintiți, prea multe în joc. Și odată ce a sunat clopoțelul, a început și jocul. Și jocul nu este despre dreptate ; de acum înainte, miza este doar cine câștigă. ”

Dacă cei care ar trebui să aplice legea nu o fac, de ce ar trebui el să joace după reguli? Rudd va testa limitele acestui sistem corupt și disfuncțional considerând că toți clienții, chiar și cei vinovați au dreptul la un proces echitabil. Cumva în oglindă cu detalile despre Sebastian Rudd, vom afla și dedesupturile sistemului judiciar american și vom ajunge să îndrăgim avocații de genul lui Rudd pentru ceea ce fac pentru clienții lor.

“Ultimul lucru de care am nevoie este să dau de belea cu poliția. Dar, cum spunem noi în branșă, nu ne alegem întotdeauna clienții. Și fiecare acuzat, indiferent de cât de abjectă e persoana sau fapta, are dreptul la un avocat. Mai toți profanii nu înțeleg asta și nici nu le pasă. Nici mie nu-mi pasă. Asta e meseria mea. ”

Vom descoperi clienții lui Sebastian, de la un boxer talentat care-l bate pe arbitru, nemulțumit de punctaj până la un bătrân care omoară un polițist după ce acesta intră noaptea în casă fără avertisment.

Fiecare caz este special, fiecare va scoate în evidență o particularitate a sistemului, dar toate ni-l vor prezenta pe Sebastian ca fiind un avocat implicat, care depune toate eforturile pentru clienții săi.

Inițial am crezut că fiecare capitol prezintă un caz, nu este valabil decât pentru primul capitol. Scenele se amestecă ca și când autorul ar coase niște petice unul lângă altul, aproape chirurgical îmi vine să spun. Nu este nimic în plus, nimic în minus, totul se clarifică, scenă cu scenă, informație cu informație, detaliu cu detaliu.

“În multe privințe, un avocat pledant este ca un actor pe scenă. Replicile lui nu fac întotdeauna parte din scenariu, iat asta îi îngreunează și mai mult munca. Trebuie să reacționeze, să sară repede în picioare și să vorbească, să știe când să atace și când să rămână tăcut, când să ia conducerea și când să se lase condus, când să pară furios și când calm. ”

Stilul este fluid, precis și concis, frazele sunt foarte scurte, ceea ce da senzația de ritm alert, grăbit și ține cititorul în suspans. Am devenit fără să vreau un spectator, martoră a vieții avocatului nostru rebel. Realismul romanului este accentuat de faptul că este scris la persoană întâi, că o declarație pe propria răspundere.

Am fost împreună cu el în sala de judecată, în culoarul morții împreună cu clientul său condamnat la moarte,  stânjenită în timpul întâlnirilor cu fosta soție, extaziată când a câștigat. Asta a reuşit să facă John Grisham, cel puțin cu mine, am fost acolo, transpusă alături de Sebastian Rudd. Mi-a plăcut… dacă vă pasionează romanele de genul acesta, vi-l recomand cu drag !

8 comments

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s