The invizible library Genevieve Cogman Book review

Oraşul mascat

Publicat de

Am început seria “Biblioteca invizibilă” anul trecut în primăvară și mi-a plăcut mult (despre primul volum am scris aici). După o așteptare de câteva luni, îmi pierdusem speranța că va apărea curând cel de-al doilea volum, așa că, mare mi-a fost mirarea, atunci când am primit mail-ul cu precomanda pentru cel de-al doilea volum.

Vă povesteam în prima parte despre această bibliotecă deosebită, o bibliotecă între lumi care păstrează echilibrul acestui univers. Bibliotecarii sunt un fel de spioni care au misiunea de a recupera cărți rare din fiecare lume, cărți care apoi sunt păstrate în bibliotecă. 

O reîntâlnim pe Irene, protagonista noastră din primul volum, împreună cu ucenicul său Kai și cu Vale, Sherlock Holmes al lumii unde se stabilise Irene. De această dată, Irene nu va mai trebui să-și folosească talentul pentru a recupera o carte, ci va avea o misiune de salvare și de împiedicarea unui conflict între neamul Dragonilor și neamul Frumos.

Acțiunea continuă în acest al doilea volum, aproape imediat după primul și nu lasă cititorului nici un moment de respiro. Acțiunea începe din primele pagini, cu răpirea lui Kai de către niște necunoscuți puternici, capabili să învingă un dragon și care știu exact ce să facă să contracareze magia acestuia.

« Dar dragonii, când își asumau forma umană, deveneau incredibil de chipeși (sau chiar frumoși). Kai avea părul negru, lucios, cu reflexe albăstrui, pielea palidă ca marmură, ochii întunecați, adânci, și pomeți care implorau atingerea. Avea mișcări de dansator și un fizic pe măsură ; genul de dansator dramatic, care te putea învârti pe ring înainte să te încline pe spate, să se lipească de tine și apoi… »

Irene și Vale încep cercetările pentru a-l găsi pe Kai, care conduc către lordul Silver, care face parte din neamul Frumos și în care nu se poate avea încredere. Cei doi vor negocia să-l însoțească pe Silver într-o Veneție alternativă, infestată cu haos, unde voința oamenilor este total subjugată celor din neamul Frumos. 

« Era Veneția, firește că suntem în plin Carnaval. Cuvintele Marthei îi răsunau în minte. Veneția că vis, nu ca realitate. Nu era de mirare că apa mirosea plăcut, a sare, și nu a canalizare sau mai rău. Nu era deloc de mirare că reușiseră să prindă repede o barcă, în loc să aștepte secole și apoi să se târguiască la sânge. »

Kai este reținut într-un loc necunoscut, este slăbit și are nevoie de prietenii lui. Dispariția lui creează un conflict deschis între dragoni și cei din neamul Frumos, conflict care poate degenera în orice clipă într-un adevărat război al lumilor. În acazul unui astfel de război, multe lumi vor fi distruse și mulți vor pieri, deci Irene trebuie să facă tot ce poate pentru a împiedica acest lucru. Vom avea și o intrigă politică destul de bine dezvoltată, cu Dragoni regi și conducători ai neamului Frumos și interesele pe care le au fiecare dintre ei.

După peripeții, pe care o să vă las să le descopriti, Irene ajunge în această Veneție în perioada Carnavalului, lumea se distrează, chefuiesc, toți „initiatii” așteaptă o licitație unde va putea fi „achizitionat” un dragon ca și sclav. Cine să fie oare dragonul?

Irene este aceiași bibliotecară curajoasă, responsabilă, competentă și, de ce să nu spunem, aventuroasă. Îi place ce face, analizează consecințele acțiunilor sale, știe care sunt repercursiunile în cazul unui eșec. În timpul călătoriei, bibliotecara noastră va face cunostiinta cu cei din neamul Frumos, va realiza că aceștia nu sunt toți răi și chiar o pot ajuta în cercetările ei. Întreaga carte pare să se concentreze asupra ei ca și personaj și să-i prezinte abilitătile. Știam că este o protagonistă puternică, dar această carte o intăreste scoțând în evidență și vulnerabilitătile ei.

« Grijile nu îi puteau oferi soluții. Așa că își călcă în picioare temerile, inghesuindu-le în străfundurile minții. Kai nu putea fi salvat dacă își făcea griji pentru el, ca o eroină de roman, sau dacă se panica precum protagonista unei scrieri gotice, purtătoare de cămașa de noapte cu trenă. Avea să îl salveze, pur și simplu ajungând acolo unde se află – și la naiba cu postul ei ! »

În acest volum, granița dintre bine și rău este estompată, unele personaje bune fac alegeri greșite, și cumva în oglindă, sunt și personaje negative care fac alegeri bune care ajută la evitarea conflictului. Autoarea ne-a obișnuit din primul volum cu creearea unei atmosfere deosebite, cu multe detalii fine, care dau realism romanului, chiar dacă vorbim despre un fantasy. Fiecare dintre lumile alternative prin care ne poartă Irene sunt diferite, fiecare are, aș zice o identitate a ei, fiecare la fel de fascinantă ca și precedenta. 

Spre încântarea mea, am aflat mai multe lucruri despre diversele creaturi magice din universul lui Cogman, precum și mai multe detalii despre Bibliotecă și regulile care o guvernează. Bineînțeles că aș fi vrut să aflu mai multe, bineînțeles că misterul încă nu a fost elucidat în totalitate. Aștept din nou cu nerăbdare și următoarele volume. 

 Titlul este cumva intuitiv ales, acțiunea se petrece într-o Veneție în plin carnaval, deci toți sunt mascați, nu e nicio surpriză…

 Scriitura este cursivă, cele două sute de pagini se întorc unele după altele, menținând cititorul în suspans aproape constant, motiv pentru care mi-a fost destul de greu să las cartea din mână. Sfârșitul este deschis, lăsând cititorul cu dorința de a află ce se întâmplă în continuare.

 Recomand cu drag seria tuturor celor care își doresc un moment de relaxare plin se mister și magie!

2 comentarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s