Maree înaltă

Am descoperit de curând autorii nordici de romane polițiste. Mai întâi prin intermediul lui Jo Nesbo, iar acum prin intermediul cuplului Cilla și Rolf Borjlind. O perioadă, i-am ocolit, considerând că au un stil de a scrie rece, jurnalistic și distant, până când am citit prima carte. Stilul este într-adevăr așa cum l-am intuit (cel puțin la ceea ce am citit până acum), însă compensează cu personajele, cu intriga, cu ansamblul. „Maree înaltă” este primul volum dintr-o serie polițistă care îi are în centru pe Olivia Ronning, studentă la Academia de Poliție și pe Tom Stilton, fost detectiv principal.

Romanul începe sfârşitul verii anului 1987, pe insula Nordkoster în Suedia unde, pe una dintre plajele sale are loc o crimă atroce: o femeie însărcinată este îngropată de vie la marginea mării în așteptarea mareei care îi va aduce moartea. Un singur martor, un băiețel de nouă ani, care a observat scena de la depărtare. Brutalitatea crimei vine cumva în opoziție cu peisajul liniștit al apusului de soare asupra mării. Timp de douăzeci și patru de ani, victima a rămas neidentificată, iar cazul nerezolvat.

În anul 2011, Olivia Ronning, o tânără studentă la Academia de Poliție, primește ca şi temă de vacanță să investigheze cu ajutorul noilor metode utilizate în poliţie, cazuri vechi, nerezolvate. Alegerea pe care o face este una emoțională, cazul din insula Nordkoster fusese investigat de către tatăl său în trecut. Olivia se confruntă cu numeroase obstacole, victima nu a fost identificată, iar detectivul de caz este și el dispărut de patru ani și nimeni nu pare să știe unde este sau dacă mai trăiește.

«Olivia continuă să alerge.

Se îndreptă către mașina parcată. Trebuia să meargă în Sorentorp, în districtul Ulriksdal. La Academia de Poliție. Avea douăzeci și trei și acesta era al treilea semestru. Peste șase luni putea depune cerere să fie preluată ca polițist stagiar la o secție din districtul Stockholm.

După alte șase luni avea să fie ofițer de poliție. »

În paralel cu această anchetă a Oliviei, autorii ne duc într-o cu totul altă zonă, aparent fără nici o legătură cu prima, în lumea persoanelor fără adăpost. O lume tristă, săracă, marginalizată, victime ale agresiunilor. Atenția poliției este atrasă însă de niște cazuri de violență ale căror victime sunt persoanele fără adăpost și faptele sunt filmate şi apoi postate online. Victimele sunt bătute în mod brutal, lăsate desfigurate și abandonate aproape fără suflare la marginea drumului.

« Trecutul nu-l poți ucide cu urlete.

Nici măcar dacă urli o oră încontinuu. Doar îți distrugi corzile vocale. După ce faci asta, te folosești de absolut ultimul lucru pe care vrei să te folosești, fiindcă, deși știi că ajută, te și distruge în același timp.

Iei medicamente.

Haldol și Stesolid.

Care ucid ceea ce se insinuează și care reduc urletele la tăcere. Și care mutilează încă o bucățică din demnitatea ta.

Apoi îți pierzi cunoștința. »

În plus de aceste două intrigi, autorii mai întroduc încă o poveste, care, așa cum ați înțeles deja, pare că nu are legătură cu primele două,  poveste din lumea industriei extractoare de minereu. O lume bogată, cu protagoniști care se cred invincibili și atotputernici, pe care nimic nu pare să-i poată atinge.

Toate aceste trei intrigi se vor uni la un moment dat, pas cu pas, fiecare detaliu, fiecare amănunt ne va aduce mai aproape de deznodământ. Finalul este total, total neașteptat.

« O epavă într-o rulotă, ar fi crezut mulți oameni. Pe bună dreptate. Dar o epavă care a învățat că o persoană care stă tocmai pe fundul prăpastiei măcar are pământ solid sub picioare. Iar asta e mai mult decât lucrurile cu care se pot lăuda o mulțime de oameni. Alți oameni mai ambițioși. »

Vă ziceam la început că puterea acestui roman rezidă în intrigă și în personaje. Protagoniștii sunt atipici, construiți într-un mod extrem de realist, cu trăsături puternice, cu slăbiciuni scoase în evidență, cu trăiri și gânduri. Olivia este tânără cu imaginație, tenace, ambițioasă, care nu se dă bătută la primul obstacol, trăiește cumva în umbră tatălui său, are momente când ia decizii pripite, unele care o pot costa chiar viața. Tom Stilton, fost detectiv principal ajunge în urma unei anchetă să trăiască un adevărat iad pe pământ, care-l cufundă într-o psihoză din care reușește cu greu să iasă pierzând aproape totul pe parcurs. Mai sunt și alte personaje interesante, Vera, o persoană fără adăpost, Mette, detectiv principal și aliată celor doi, Abbas, un personaj enigmatic și puțin dezvăluit și mulți alții.

Povestea defilează cu viteză maximă, fără timpi morți, ține cititorul cu sufletul la gură mai ales după ce, cele trei povești încep să se întrepătrundă. Paginile defilează, indiciile se aculumeaza, la fel și pistele false și capcanele pe care ni le întind autorii. Pe lângă ancheta propriu zisă, autorii mai scot și evidență și alte aspecte ale societății suedeze: prostituția de lux, criminalitatea, luptele clandestine, violența împotriva persoanelor fără adăpost, indiferența poliției. Critică astfel în subsidiar epoca în care trăim.

Este un roman complet și complex, lectura acestuia fiind o surpriză extrem plăcută și de palpitantă, cu personaje complicate, cu o atmosferă deosebită, cu locuri sălbatice și cu orașe aglomerate. Mi-a plăcut cartea, m-a prins și m-a ținut captivă până la final.

Îi mulțumesc mult Editurii Paralela 45 pentru exemplarul oferit pentru recenzie. Cartea poate fi achizitionată aici.