Vertigo

Publicat de

Am început cartea întrebându-mă cum vor reuși personajele din primul volum să se descurce fără ca secretele lor iasă la lumină și cum vor reuși să trăiască știind ceea ce au făcut. Nu mă așteptăm ca prologul să înceapă cu o nouă victimă care se îneacă în râul Hudson. Autoarea a păstrat aceeași structură în care începe cu sfârșitul, lăsându-ne în suspans până la ultimul capitol, în care ne va dezvălui cine este personajul care ne părăsește și de ce.

Facem un salt în trecut, întorcăndu-ne două luni înainte de prolog și câteva săptămâni după evenimentele din primul volum. Îi regăsim pe protagoniștii noștri, toți zguduiți de moartea unuia dintre ei, toți având secrete, toți încercând din răsputeri să le țină ascunse și astfel lăsându-se manipulați și șantajați.

N-o să vă povestesc amănunte despre tainele lor, aș dezvălui prea mult și nu-mi doresc acest lucru preferând, de departe, să vă las să le descoperiți. Însă pot să vă dau niște indicii : personajele continuă să trăiască, prieteniile se reiau, dragostea apare unde te aștepți mai puțin, iar unele iubiri care păreau veșnice, se destramă. Dar dacă aceste secrete nu sunt de fapt atât de oribile pe cât par ? Dacă ar există soluții la care nu s-au gândit ?

Apare un personaj nou, Calliope. Este fiica unei impostoare, Elise, care călătorește din oraș în oraș căutându-și victimile, în general bărbați bogați pe care îi fură și apoi dispare înainte ca aceștia să realizeze ce s-a întâmplat. Cum așchia nu sare departe de trunchi, Calliope își urmează îndeaproape mama, căutând și ea persoane pe care să le păcălească și astfel să-și facă măcar banii de buzunar. Reușește să se infiltreze în grupul protagoniștilor noștri, urmărindu-și atent scopul. Un gând totuși nu-i dă pace, ar putea oare să înceteze aceste călătorii și să se stabilească într-un loc și să aibă o viață normală?  Mie nu mi-a plăcut de Calliope, am perceput-o că fiind egoistă, rea și intrigantă, cel puțin la început, apoi mi-a trezit un sentiment de milă, mai mult decât altceva.

« În ultimii șapte ani, de când plecaseră din Londra, Calliope și mama ei se mutaseră constant dintr-un loc în altul. Niciodată nu rămâneau într-un loc suficient de mult încât să fie prinse. Schema era aceeași în fiecare oraș : cu ajutorul unui șiretlic, se cazau la cel mai scump hotel din cel mai scump cartier și tatonau câteva zile. Apoi Elise își alegea ținta : una cu mulți bani pentru binele propriu și suficient de prostuță încât să creadă povestea pe care Elise hotăra să i-o spună. Elise și Calliope dispăreau de fiecare dată înainte ca « victima » să se dezmeticească. »

De data acesta, acțiunea se concentrează mai mult în etajele superioare ale turnului, vă readuc aminte, turnul se află în New York și are o mie de etaje, cu cât locuieşti mai sus cu atât ești mai bogat. Avery locuiește la etajul o mie, părinții ei sunt foarte bogați, iar tatăl ei este cel care a construit turnul. În acest volum se inaugurează două turnuri gemene în Orientul Mijlociu. Este aceiași fată perfectă, cu o viață în aparență perfectă, care iubește în secret singura persoană care îi este interzisă. Toată lumea bună este invitată la petrecerea de inaugurare, vor ieși oare secretele la iveală având în vedere că cineva spionează în permanență?

« Bărbatul își continuă explicația – ideea inițială a celor două turnuri fusese inspirată de piesele de șah -, dar Avery nu-l asculta. Se uita la schițele tatălui ei. Lumină și întuneric. Bine și rău. Adevăr și minciună. Acum, cu viața sa aparent perfectă, plină de secrete întunecate, Avery știa multe despre contradicții. »

Singurul personaj masculin a cărui perspectivă o urmărim este Watt, acest minitehnicus care a reușit să-și implanteze în cap un calculator cuantic pe nume Nadia, o tehnologie interzisă. Cu ajutorul Nadiei și în urma șantajului Ledei, Watt afla informații despre toți. Viața însă joacă feste și lovește atunci când te aștepți mai puțin. Sunt conștientă de faptul ca nu știți despre ce vorbesc… dar veți afla dacă citiți cartea.

Un alt personaj interesant este Rylin, care nu face parte din această lume plină de fast, locuiește în etajele inferioare împreună cu sora ei mai mică. Printr-un concurs de împrejurări, reușește să obțină o bursă la prestigioasa școală pe care o frecventează toți ceilalți protagoniști din etajele superioare. Și ea are regrete și secrete, și ea ar fi vrut să fi făcut lucrurile altfel, dar timpul nu are buton de rewind…

« În ultimile săptămâni, își spusese de numărate ori că nu-i era dor de el, că se descurca de minune fără el, dar faptul că-l vedea în clipa aceea, cu cămașa ieșită din pantaloni și cu părul puțin dezordonat, o tulbură profund. Băiatul era foarte familiar, și totuși inaccesibil.

Rămase nemișcată, sorbindu-l din ochi, temându-se de momentul în care băiatul urma să o observe și ea avea să-și ferească privirea. Universul făcuse o glumă crudă: prima persoană cunoscută pe care Rylin o vedea la școală era Cord. »

Am lăsat-o la urmă pe Leda, poate pentru că îmi este antipatică sau poate pentru că este cea care, din punctul meu de vedere, face cele mai multe greșeli în raport cu amicii ei, știindu-le secretele și șantajându-i cu ele. Cu toate acestea, începe să realizeze ce greșeli face și sper ca, în următorul volum, să și remedieze.

« Se așeză acolo, fără să-i pese că doar câteva straturi de carbon fuzionat o despărțeau de o cădere de peste trei kilometri. Gândul ăsta ar fi fost de ajuns să stârnească oricui o criză de vertigo. Strângându-și genunchii la piept, Leda își  plecă fruntea și închise ochii. »

Cum vă ziceam la început, autoarea păstrează construcția din primul volum alternând perspectiva personajelor principale la fiecare capitol. Fiecare aduce câte o informație nouă, câte un detaliu care completează imaginea de ansamblu ca într-o partidă de șah, unde fiecare mișcare duce către acel inevitabil « șah mat ».

Am apreciat modul în care autoarea m-a introdus în această atmosferă futuristă, în care împletește elemente de tehnologie super avansată cu subiecte de actualitate. În spatele elementelor științifico-fantastice, descoperim ierarhia socială, sărăcia și bogăția, frumosul și urâtul societății, remușcarea, doliu, reconstrucția personală, adaptarea și, nu în ultimul rând iubirea. Toate subiecte profunde, toate subiecte de actualitate. Scriitura este fluidă, m-am simțit prinsă ca într-o pânză de păianjen, cu cât încercam să las cartea de mână cu atât vroiam să citesc următorul capitol.

Într-un cuvânt, povestea creează dependență, motiv pentru care abia aștept să apară și ultimul volum al trilogiei.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s