Drumul spre Ierusalim

Posted by

Povestea Cavalerilor Templieri m-a fascinat întotdeauna, totul a început odată cu lectura volumelor « Regii blestemați » de Maurice Druon. Apoi au urmat «Amurgul templierilor» de Hanny Alders și « Ultimul templier » de Raymond Khoury și apoi multe altele. Toate romanele aveau ceva în comun : curajul și credința acestor luptători ai lui Dumnezeu. Anul trecut, la târgul Gaudeamus am achiziționat Trilogia Cruciadelor de Jan Guillou și nu am rezistat tentației de a mă cufunda din nou în Evul Mediu alături de acești viteji.

« Ideea de călugări în stare să lupte, care ar fi putut să pară de-a dreptul paradoxală, s-a răspândit repede dincolo de granițele Țării Sfinte și mulți dintre cei mai buni cavaleri ai Europei au simțit că aceasta era adevărata lor chemare. Însă puțini au fost aleși. Doar cei mai buni și mai dedicați convingerilor lor religioase puteau avea oarece speranțe de a fi primti în ordin. Cavalerii Templieri alcătuiau cea mai renumită armată de cavaleri care fusese formată vreodată pentru a pune mâna pe lănci și săbii în Țara Sfântă sau oriunde în altă parte, de fapt. »

Prima parte a trilogiei ne trimite în anul 1150 în actuala Suedie, pe atunci Vastra Göteland, împărțită în trei regate care se înfrunta în luptă pentru putere și supremație. Fiecare dintre regii celor trei regate își dorește să le conducă pe celelalte. Viața din aceea perioadă este simplă, violentă, sângeroasă și guvernată de reguli simple. Bărbații sunt responsabili de proprietăți pe care le apăra omorându-se între ei, femeile trebuie să procreeze.

Magnus Folkesson este un nobil bogat care reușește cu ajutorul sfaturilor fratelui său mai mic, Birger Brosa și al soției sale, Sigrid să rămână la adăpost de intrigile politice și să-și sporească averea. Sigrid este o femeie foarte inteligentă care nu se mulțumește doar cu statutul pe care-l aveau femeile la vremea respectivă. Îi va dărui doi fii, Eskil și Arn.

Mezinul, Arn scapă ca printr-un miracol de la o moarte sigură, căzând de pe un turn unde se suise să prindă o pasăre. Părinții îl veghează rugându-se la Dumnezeu și promițându-I că Arn va urma calea monahală dacă va fi salvat. Rugile le sunt ascultate, Arn își revine în simțiri și va fi încredințat abatelui Henri de la cea mai apropiată mânăstire.

« Iar Arn fusese reînviat din morți, despre asta n-aveau nici o îndoială, nici Sigrid, nici Magnus sau altcineva dintre ai casei. Oare Dumnezeu voise să-și arate bunătatea Sa atunci când se rugaseră Lui cu lacrimile pe care toți părinții le varsă atunci când jelesc pentru copii lor ? Sau, așa cum spusese Sigrid că simțise întotdeauna în inima ei, Domnul avea o misiune care îl aștepta pe Arn când avea să crească mare ? »

Aici, Arn va fi educat în spiritul bisericesc, va învăța să citească, să vorbească latină și franceză, să gătească, să păstreze alimentele, dar va deprinde și arta armelor de la fratele Guilbert, un fost cavaler templier.

 « Tânărului Arn i se dăduseră daruri mult mai mari decât oricărui om pe care fratele Guilbert îl întâlnise până atunci, atât dintre bărbați cât și dintre băieți.

Părintele Henri era tulburat de o astfel de afirmație. La urma urmei, foarte puțini oameni în viață mai văzuseră atâtea în folosirea armelor ca Guilbert. De asemenea, fratele Guilbert nu și-ar fi mințit în nici un chip propriul abate. »

Viața la mânăstire este diferită de cea exterioară, regulile sunt altele, micul Arn va crește protejat, înconjurat de dragoste părintească, cu frică de Dumnezeu, departe de minciună și răutate.

Când se va împlini sorocul de a-și alege drumul în viață, abatele Henri îl va trimite în lumea « reală », total nepregătit pentru ceea ce îl așteptă. Naiv, inocent și credul, Arn va trebui să se adapteze rapid și să reacționeze la pericolele care-l pândesc la tot pasul. Se va folosi de tot ceea ce a învățat pentru a se descurca cu situațile cu care se confruntă.

Dacă a fost un lucru pentru care frații nu l-au inițiat deloc, acela era dragostea pentru femei. Se va îndrăgosti iremediabil de Cecilia Palsdötter, pe care o va cunoaște la o repetiție pentru o slujbă de Crăciun.

« Dar nu era singurul cântăreț din cor care fusese școlit de cistercieni. Printre ei era și Cecilia Palsdotter, care în ultimii ani făcuse cu rândul cu sora ei, Katarina, să meargă la învățat la o mânăstire de maici din Godhem, lângă lacul Hornborga.

Îi auzi glasul de cum păși peste pragul bisericii aceleia friguroase. Limpede și curat, se înălța peste glasurile tuturor, iar Arn se opri minunat s-o asculte. Simți că nu mai auzise nicicând ceva mai frumos. »

Arn va face o greșeală care în ochii bisericii este un păcat de neiertat, ceea ce îl trimite pe drumul spre Ierusalim ca să devină cavaler templier, trebuind să se despartă de iubirea vieții sale.

« -Drumul spre Ierusalim este unul întortocheat la început dragul, dragul meu Arn, zise părintele Henri încet. Dar aceasta este vrerea Domnului, iar despre asta suntem amândoi încredinţaţi. Mergi în pace ! »

Este un roman istoric, documentat, frumos construit pe trei planuri : cel politic cu lupta pentru putere în regiune, cel economic cu creșterea averii clanului lui Magnus Folkesson și cel de-al treilea și cel mai important, dezvoltarea lui Arn. Cele trei planuri se vor reuni la sfârșitul primei părți. Descrierile decorurilor, atmosfera, personajele, intrigile, politica, războiul toate transportă cititorul într-un mod realist în aceea epoca. Mi-a plăcut călătoria în Evul Mediu alături de Arn, acest tânăr deosebit.

Titlul m-a derutat la început, așteptam ca Arn să ajungă la Ierusalim căci așa îmi sugera titlul, de fapt este preambulul către o altă viață, aceea de cavaler templier. Se citește ușor, povestea curge lin pentru a ajunge la final într-un punct culminant, gândit de către autor pentru a lăsa cititorul în suspans și a-l motiva să continue trilogia.

Inițial îmi planificasem să citesc continuarea mai târziu, dar « socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg », așa spune proverbul… Trebuie să aflu cum se continuă povestea, deci continuarea va urma în curând !

13 comments

  1. Ai un dar aparte de a face recenzii foarte frumoase cărților. Sunt unele cărți pe care probabil nu voi apuca să le citesc pentru că am o listă de așteptare foaaartee lungă, dar voi avea despre ele o imagine de ansamblu, ce reiese din recenziile tale. Motiv pentru care îți mulțumesc. Weekend plăcut, Nicole! 🙂

    Liked by 1 person

    1. Iti multumesc mult Roxi ! Ma bucur ca reusesc sa-ti dau suficiente detalii pentru a avea o imagine de ansamblu. Te inteleg perfect in ceea ce priveste lista de asteptare, si la mine este lunga 🙂 . Iti doresc un weekend minunat, nu inainte de a-ti multumi mult pentru vizita !

      Liked by 1 person

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s