Seria Pisicii Asasine

Publicat de

Am primit cărțile acum câteva zile, titlurile m-au atras imediat « pisica asasină », m-am gândit instant la pisica mea Zaz, care este rea și egoistă. Îmi plac pisicile, eram sigură că voi fi transportată în lumea lor.   

Prima povestire « Jurnalul unei pisici asasine » este scrisă cu mult umor și imaginație, intrăm în mintea unei pisici, fără să vrem și fără bariere, îi auzim gandurile… Și sincer, nu aveți nici cea mai mică idee la ce poate cugeta. Cartea este de fapt un jurnal scris de o pisică foarte răutăcioasă. Vom regăsi în jurnal aproape toate zilele unei săptămâni, zic aproape pentru că nu avem duminică, iar vineri se repetă, probabil că lui Tuffy, nu-i prea place weekendul.

« Urăsc diminețile de sâmbătă. Mă neliniștesc agitația și toate ușile trântite și „Ai luat poșeta?” și „Unde e lista de cumpărături?” și „Avem nevoie de mâncare pentru pisici?”. Desigur că avem nevoie de mâncare pentru pisici. Ce altceva să mănânc o săptămână întreagă? Aer? »

În cartea aceasta ni se povestește cum Tuffy, motanul nostru, trăiește niște aventuri care mai de care mai trăsnite. În prima zi, aduce o pasăre moartă în casă, pe covor. Bineînțeles că stăpânii nu au fost prea fericiți când au descoperit-o.

« BINE! BINE! Spânzurați-mă! Am ucis pasărea. Pentru numele lui Dumnezeu, sunt pisică! » 

Nu se va abține nici în restul zilelor de la a face, ceea ce face o pisică cel mai bine. Vă las pe voi să descoperiți. 

Cartea continuă cu « Intoarcerea pisicii asasine » care este cel puțin la fel de distractivă ca și prima. Oare ce se întâmplă când proprietari pleacă în vacanță și lasă o pisică răutăcioasă singură acasă? 

Tuffy este foarte fericit că pleacă stăpânii lui, se plimbă cu gașca lui de pisici : Tigruț, Bella și Miț-Piț. Tuffy află că de fapt stăpâni l-au adus pe vicar să aibă grijă de el. Vicarul nu este tocmai cel mai iubitor îngrijitor pentru animale și cu atât mai puțin pentru motanul nostru.

« Din partea mea, poți să stai acolo până putrezești, Tuffy! » 

Vecina lor își dorește o pisică și se roagă ca și cum o să cadă din cer. O să înțelegeți ce vreau să spun, dacă citiți cartea.

«Chiar credea că am căzut din cer? Cât de bleagă e fata asta? » 

Aceaste cărți de Anne Fine sunt pentru copii de 8 ani dar te vor face să râzi și după ce ai depășit vârsta. Eu m-am distrat de minune.

Când citești o carte ca aceasta te poate transporta în copilărie orice vârstă ai avea. Mi-au plăcut cele două povestiri, le-am citit repede și pe nerăsuflate.   

Mulțumesc pe această cale Editurii Paralela 45 pentru cărțile oferite pentru recenzare. Cărțile se pot comanda aici și aici.

7 comentarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s