Vrăjitoarea adevărului

Posted by

Romanul este primul din seria “Tărâmul vrăjitoarelor” scris de Susan Dennard, cu o lume împărțită în trei imperii: Cartorra, Dalmotti si Marstok, unde magia este cea care face diferența, unde conducătorii sunt foarte diferiți și cu interese proprii.

Înțelegem că lumea a fost devastată de un război, înterupt de douăzeci de ani de Armistițiu. Această perioadă de “pauză” se apropie de sfârșit, lupta pentru putere începe între cele trei mari imperii compuse din mai multe regiuni despre care înțelegem că au fost, în trecut, independente.

În centrul romanului o găsim pe Safiya Fon Hasstrel, o vrăjitoare a adevărului, capabilă să simtă atunci când cineva minte sau când vrea să o înșele. Aceasta este o putere rară, motiv pentru care toți cei aflați la putere și-o doresc de partea lor. Iseult este o vrăjitoare a Firului, vede legăturile între oameni, interpretează ce anume simt ei, în plus face parte din neamul “nomatsi”, nefiind foarte clar de ce o urăsc toți. Fetele sunt legate, sunt surori de Fir, prietene foarte bune, aflăm că Iseult i-a salvat viața Safiyei în trecut.

“Legăturile Familiei de Fir nu pot fi rupte și tu știi asta mai bine decât oricine. In ziua în care i-ai salvat viața lui Safi, acum șase ani, ați fost legate impreună ca Surori de Fir. Și azi ți-ai da viața pentru Safi, cum și ea și-ar da viața pentru tine.”

Safiya și Iseult se completează reciproc, Safi este impulsivă, reacționează rapid, fără să se gândească ceea ce o face să dea de necazuri, Iseult face strategii, țese planuri și reușește de fiecare dată să o salveze.

“Era mereu la fel: Safi făcea ceva de capul ei, iar altcineva venea să strângă mizeria. De șase ani, acel altcineva fusese Iseult…dar câte mizerii să mai tot facă și Safi până când să se sature Iseult?”

Autoarea descrie multe feluri de puteri fără a da însă toate detalile: vrăjitori ai aerului, ai fierului, ai focului, ai vocii, ai apei, etc. Fiecare are caracteristicile sale, fiecare își stăpânește mai mult sau mai puțin puterea. Se vorbește și despre puterile Vidului, care însă par un mit, până când acesta devine realitate cu apariția vrăjitorului sângelui Aeduan.

Acesta poate simți mirosul sângelui persoanei pe care o vânează de la distanță, greu de ucis pentru că se vindecă singur, viclean, mercenar, urmându-și propriul interes. Aeduan le va urmări pe cele două fete mai întâi la cerința unui nobil jefuit de Safi și apoi la cerința lui Henrick, conducătorul unuia dintre imperii.

Acțiunea se accelerează în timpul balului dat în cinstea armistițiului, Safi dansează cu prințul Merik din Nubrevna, intrând în rolul cerut de etichetă și purtându-se ca o domna (nu este o greșeală de ortografie, așa se numesc doamnele din înalta societate). Henrick, conducătorul imperiului Cartorrei anunță logodna cu Safi, aceasta fuge ajutată de Eron, unchiul său și de alți apropiați.

Merik, prinț și vrăjitor al aerului, este un alt personaj principal al romanului. Toate acțiunile pe care le întreprinde sunt ghidate de loialitatea pe care o are față de poporul său, popor care trăiește pe un pământ devastat de război, pe care nu mai crește nimic. Personajul se conturează treptat, inițial nu am înțeles importanța lui, pe parcursul acțiunii însă se clarifică, acesta jucând un rol deosebit în poveste.

Romanul are multe personaje secundare, care joacă un rol mai mult sau mai puțin important în acțiunea propriu zisă. Mi-a plăcut mult de Evrane, mătușa lui Merik, vrăjitoare a apei și vindecătoare, calmă, hotărâtă, înțeleaptă, pregătită să se sacrifice pentru ca ceilalți să reușească. L-aș mai menționa și pe Kullen, fratele de fir al lui Merik, vrăjitor al aerului, prieten devotat și loial. Apare un nou personaj, numit “Păpușarul”, personaj negativ si intrigant.

Autoarea “condimentează” romanul cu diverse ingrediente: urmărire, intrigi, politică, minciuni dar și prietenie, loialitate față de popor, dragoste. Capitolele alternează urmărind câte un personaj și câte un plan al acțiunii. Cititorul este ținut în suspans, acțiunea este presărată de răsturnări de situație, de momente culminante, momente în care nu poți lăsa cartea din mână până nu afli ce s-a întâmplat cu personajul.

Sfârșitul este unul care lasă frâu liber imaginației și bineînțeles continuării. Mie mi-a plăcut cartea și aștept cu interes volumul doi.

3 comments

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s