Umbra magiei

Întotdeauna mi-au plăcut poveștile cu magicieni, vrăji și fantastic. Această lume nevăzută, plină de mister și secrete mă fascinează. “Umbra magiei” este o combinație reușită între Harry Potter și Jocurile Foamei. Personajele se luptă pentru putere și supraviețuire, pentru dreptate și răzbunare. Este foarte interesant modul în care autoarea reușește să îmbine elementele din zona fantasticului cu cele din zona realului.

O dată la o generație, magicienii din New York, împărțiți în « Case » se luptă pentru supremație, într-o confruntare numită Turnanta. Magicianul care câștigă va conduce până la următoarea Turnantă Lumea Nevăzută. Această întrecere mi-a adus aminte de luptele cu gladiatori, mai ales pentru că, pe măsură ce se înaintează în concurs și probele devin din ce în ce mai grele, magicienii se luptă până la moarte.

« Marile Case ale Lumii Nevăzute, clădirile care purtau numele familiilor ce își duceau viața înăuntrul lor, nu erau doar niște construcții obișnuite din lemn și piatră, din cărămidă și mortar. Mustind de magie, casele erau ele însele fermecate. Vraja începea chiar din pragul ușilor care nu se deschideau decât pentru cei prin venele cărora curgea sângele membrilor Casei. Cele mai vechi Case, acelea care au văzut generații întregi trăind sub acoperișurile lor, au dezvoltat legături magice și mai complicate cu familiile lor. Se zvonea că sunt capabile să-și schimbe înfățișarea după dorințele oamenilor care trăiau între pereții lor. »

Magia are întotdeauna un preț, cei care o folosesc trebuie să sufere. Cine își dorește așa ceva ? Nu ar fi mai ușor să sufere alții, care să fie dați uitării în timp ce magicienii pot utiliza magia fără nici un fel de sacrificiu ? Știu, nu sună corect… Miles Merlin este conducătorul Lumii Nevăzute de două generații, la începutul supremației lui acesta face o înțelegere cu Casa Umbrelor tocmai pentru a evita durerea în urma folosirii magiei. Toate celelalte Case l-au urmat. Fiecare « cedează » câte un copil Casei Umbrelor, copil care nu mai iese de acolo niciodată și care suferă infernul pentru ca alții să nu o facă.

« Vraja fusese destul de puternică și prețul trebuia plătit.

Febra și frigul îi fulgerară deopotrivă întregul trup, făcând-o să tremure din toate încheieturile. Sângele îi picură din nas, dar i se scurgea și pe gâtlej în jos, simțindu-i gustul. Se întinse să dea drumul la robinet, astfel încât niciun sunet al suferinței sale să nu treacă de zidurile acelea.

Trase aer adânc în piept. Lasă durerea să se întindă și să-i cuprindă tot corpul, să-i pătrundă până în măduva oaselor. »

Laurent vrea să participe și el la concurs, este nou venit în Lumea Nevăzută, nu-i cunoaște regulile în detaliu. O angajează pe Sydney să îl reprezinte în Turnantă. Sydney este o fată foarte talentată, puternică, misterioasă și necunoscută până atunci în această lume. Demonstrația pe care o face pe străzile New York-ului uimește toată comunitatea, într-o intersecție aglomerată toate mașinile levitează de parcă ar dansa, persoanele care se află în mașini, Banalii cum sunt numiţi oamenii fără puteri magice, nu realizează nimic din toate acestea.

« Știa că magia îți aparține cu adevărat numai atunci când vine din propria ta suferința, din sacrificul pe care îl faci.

Magia aceasta îi aparținea doar ei. »

Cititorul va afla însă destul de curând că Sydney este legată aproape ombilical de Umbre și că acestea o folosesc pentru scopurile lor, însă, în același timp, Sydney are propriile sale obiective ascunse pe care le urmărește în paralel. Mi-a plăcut modul în care își tratează prietenii, modul în care acționează în ciuda suferințelor și torturilor la care a fost supusă în Casa Umbrelor. Mi-a fost ușor să mă atașez de ea.

Concursul este în centrul atenției Lumii Nevăzute, se formează coaliții ,altele vechi se destrăma, toate Casele își doresc puterea. Ceva nu funcționează cu magia… vrăjile o iau razna, magicieni sunt răniţi… Sydney este bănuită că ar fi cauza acestei disfunctionalităţi… adevărul este mult mai complicat de atât.

« Lumea Nevăzută zumzăia de întâlniri secrete, negocieri tainice, amenințări voalate și promisiuni deșarte. Intriga devenise un fel de sport naţional pe care îl practicau cu voluptatea luptelor sângeroase din arenă, însă fără vărsare de sânge. »

În același timp, vom face cunoștință cu Harper, o Banală fără puteri magice care însă se apropie încet de Lumea Nevăzută pentru a descoperi cine este responsabil de uciderea prietenei sale Rosa. Ajunge să lucreze într-una din casele de avocatură care se ocupă de cazurile Lumii Nevăzute, de unde începe ancheta, ce va găsi rămâne să vedeţi singuri.

Ian Merlin, fiul lui Miles Merlin, va concura pentru Casa Prospero, o casă concurentă faţă de cea a tatălui său şi de cea a lui Laurent. Ajunge să o cunoască pe Sydney și să se îndrăgostească de ea. Povestea lor de dragoste nu este foarte detaliată în carte, ceea ce mi-a lipsit un pic.

Sunt multe personaje, fiecare dintre ele adaugă culoare și aduce câte un aport romanului. Acestea sunt conturate într-un mod concret, viu îmi vine să spun. Autoarea abordează multe subiecte : dorința de putere și folosirea oricăror mijloace pentru a  o obține, prietenie, familie, trădare, răzbunare, iubire, sacrificiu în sensul “for the greater good”. Intriga este realistă și convingătoare, ritmul este alert și ține cititorul în tensiune.

Este o lectură plăcută, ușoară, o lectură care deconectează. Sunt anumite detalii despre care aș fi vrut să aflu mai multe, însă chiar și fără acelea, romanul este unul agreabil și simpatic.