Insula

Dacă vă plac distopiile, atunci cu siguranță ați auzit de Aldous Huxley. « Minunata lume nouă » este cea mai cunoscută carte a sa. Cu un an înainte să moară, autorul a scris romanul « Insula ». A inventat o lume utopică, izolată de influențele exterioare, localizată pe insula Pala, pe care a plasat-o în mod simbolic între Orient și Occident.

Will Farnaby, jurnalist cinic și reprezentant al unui magnat al petrolului, va « naufragia » în Pala, pe insula interzisă, unde nici un jurnalist nu pusese vreodată piciorul. Va descoperi o lume total diferită, unde oamenii trăesc în armonie cu natura și cu ei înșiși. Unde tehnologia este în slujba oamenilor și nu invers. Locuitorii sunt ghidați de înțelepciunea budistă, iar regulile sunt de bun simț și toți le respectă. « – Așa că vezi, dragul meu Farnaby, continuă ea, vezi dumneata, e mult prea evident. Nimic nu e Întâmplător. Există un Plan Măreț, și, în cadrul acestui Plan Măreț, nenumărate planuri mici. Câte un plan mic pentru absolut fiecare dintre noi. »

Sunt pasaje întregi care descriu modul de viață al palanezilor, filozofia, sistemul educațional și cel social. O să vă povestesc un pic despre « Clubul de Adopție Reciprocă »: familia este înțeleasă într-un sens larg, dintr-un club fac parte mai multe familii fără legătură de sânge între ele. Copiii au mai multe mame, mai multe bunici, mai mulți unchi, frați și surori. Copiii au posibilitatea să plece la celelalte familii adoptive și să petreacă o vreme acolo. Și dacă aceasta este o idee interesantă, ar trebui să citiți și despre cum și ce învață micii palanezi.

« În partea noastră de lume, « mama » este strict numele unei funcții. Atunci când funcția a fost îndeplinită cum trebuie, titlul nu mai e valabil; fostul copil și femeia care fusese numită « mamă » stabilesc un nou fel de relații. Dacă se înțeleg bine, continuă să se vadă des. Dacă nu, se îndepărtează. »

Această societate ideală, utopică s-a dezvoltat în urmă cu o sută douăzeci de ani. Raja, conducătorul de la aceea vreme al insulei împreună cu un medic scoțian, Andrew și-au unit eforturile pentru a schimba viața palanezilor.

« Doctorul scoțian și regele palanez, calvinistul-convertit-la ateism și piosul-budist-mahayana ce pereche ciudată! Însă foarte curând, o pereche de buni prieteni; mai mult decât atât, o pereche de temperamente și însușiri complementare, cu filozofii complementare și bagaje de cunoștințe complementare (…). »

Ca în orice poveste trebuie să existe și un « dar », toată această fericire este umbrită de existența zăcămintelor de petrol de pe insulă, pe care familia regală: actualul Raja și mama sa, Rani vor să le concesioneze pentru exploatare celui care oferă mai mult, ceea ce pune în pericol modul de viață al palanezilor. Mai mult decât atât, colonelul Dipa, conducătorul din Rendang (țară aflată pe continent) dorește să alipească Pala. Ce se va întâmpla cu Pala? Se va pierde oare această insulă de liniște în oceanul capitalist? Va fi invadată?

« – Așadar Pala va trebui să fie schimbată – asta este concluzia dumneavoastră?

Domnul Bahu dădu din cap.

-În mod radical.

-Din rădăcină, spuse Rani, cu elanul sadic al unui profet.

– Și asta din două motive întemeiate, continuă domnul Bahu. Mai întâi, pentru că este pur și simplu imposibil ca Pala să continue a fi diferită de restul lumii. Și în al doilea rând, pentru că nu este corect să fie diferită. »

Will Farnaby vine de pe continent, are o misiune încredințată de șeful său, de a convinge familia regală să-i concesioneze acestuia exploatarea zăcămintelor de petrol. Va cunoaște obiceiurile din Pala, va avea multe experiențe care-l vor ajuta să-și răspundă la întrebările rămase deschise din trecutul său. Va înțelege multe aspecte din filozofia palaneză și odată cu acesta va îndrăgi și persoanele cu care va interacționa.

Sunt destul de multe personaje în roman, cu ajuorul lor înțelegem societatea imaginată de Aldous Huxley. Le-am perceput ca fiind un mijloc de exemplificare mai degrabă decât personaje propriu zise.

Romanul nu are multă acțiune, l-aș încadra mai degrabă în categoria romanului filozofic, fiind foarte încărcat cu idei și concepte din filozofia budista și hindusă. Descrierile sunt ample și complexe, ceea ce încetinește lectura, au fost pasaje pe care le-am citit de mai multe ori pentru a prinde nuanțele textului. Nu a fost o lectură ușoară, ci intensă, vastă, densă, completă. Autorul compară sistemul capitalist cu cel utopic imaginat de el, punându-le in opoziție și criticându-l pe primul. 

« Aici, în Pala, noi nu am permis să se întâmple, așa că gluma n-a fost făcută pe socoteala noastră. Noi avem un excelent sistem public de igienă de o bună bucată de secol – și totuși nu suntem suprapopulați, nu suntem nefericiți, nu trăim sub dictatură. Iar motivul este foarte simplu: noi alegem să ne comportăm într-un fel rezonabil și realist. »

« Voi doar le spuneți ce trebuie să facă și gata. Fiți cuminți spuneți voi. Dar cum? Asta nu le-o spuneți niciodată. Tot ce faceți este să-i muștruluiți și să-i pedepsiți. Idioțenie curată. »

« Armamentul, datoriile mondiale și perimarea programată – aceștia sunt cei trei stâlpi ai prosperității occidentale. Dacă războiul, risipa și cămătarii ar fi desființați, v-ați prăbuși. »

Senzația pe care am  avut-o după ce am terminat de citit a fost că « personajul » central este insula, cu filozofia și modul de viață al locuitorilor, nicidecum Will Farnaby. Despre sfârșit nu o să vă povestesc, nu vreau să vă răpesc plăcerea de a-l descoperi dacă veți citi cartea, o să vă zic doar că m-a făcut să-mi pun întrebări, multe întrebări.