Biblioteca invizibilă

Publicat de

„Biblioteca invizibilă”… Un titlu mai mult decât incitant… În timpul unei plimbări printr-o librărie, fără un scop anume, privirea mi-a fost atrasă imediat de carte și, bineînțeles că nu am putut rezista. Am citit descrierea ceea ce nu a făcut decât să-mi sporească curiozitatea și m-a făcut să o citesc aproape imediat după ce am cumpărat-o. Am profitat de mini vacanța și de călătoria cu avionul pentru a termina lectura.

Intrigată fiind de cum ar putea o bibliotecă să fie invizibilă, m-am cufundat în universul creat de autoare. Situată între lumi alternative, Biblioteca are ca scop păstrarea cărților din diferite lumi. Bibliotecarii, un fel de super eroii, au misiunea de a recupera cărțile, călătorind dintr-o lume în alta. Atâta vreme cât se află în bibliotecă, aceștia nu îmbătrânesc, timpul se scurge cu totul diferit în acest loc.

Bibliotecarii sunt dedicați activității lor toată viața, din poveștile din bibliotecă există un singur bibliotecar pe nume Alberich, un fel de mit urban, care s-a întors împotriva acesteia și care nu a fost încă prins. Unele dintre cărți sunt ușor de recuperat, participând la licitații sau căutându-le în librării, altele presupun însă o întreagă strategie și o infiltrare a bibliotecarilor în lumea respectivă. Bibliotecarii au ceea ce ei numesc « Limbaj », un fel de magie comandată prin cuvinte, numai cei inițiați o pot folosi și numai în anumite situații, ceea ce îi ajută să iasă din încurcături.

« Partea în care era fugărită de dulăi de foc și făcea lucruri să explodeze era nesemnificativă pentru slujbă. Obținerea cărților era ceea ce conta cu adevărat pentru ea.

Aceea era misiunea Bibliotecii, cel puțin din câte fusese învățată. Nu era vorba despre o misiune înălțătoare, de a salva lumi, de exemplu. Era vorba despre găsirea operelor de ficțiune și despre depozitarea lor într-un loc atemporal și în afara spațiului. »

Din primul capitol, facem cunoștință cu Irene, o bibliotecară tânără dar foarte eficientă, care își pregătește atent toate misiunile. Abia întoarsă dintr-o călătorie, este trimisă într-o Londra alternativă să recupereze un volum din Povestirile Fraților Grimm, o ediție specială din anul 1812. Nu are timp de pregătiri și mai mult decât atât, îi este încredințat și un ucenic pe nume Kai, despre care nu știe foarte multe, dar cu care are « chimie » încă de la început. Lumea în care sunt teleportați, este infestată de haos (eu am asociat acest haos cu magia scăpată de sub control), este o lume în care sunt prezenți vampiri, vârcolaci și alte personaje pe care le găsim în poveștile fantasy, aceștia coexistă cu motoare cu aburi, zepeline și aligatori mecanici ucigași.

« Îl cunoștea doar de câteva ore, dar îi inspira încredere. Și trebuia să recunoască : felul în care spusese că își va face « partea » de treabă fusese un mod echilibrat de a exprima lucrurile. Nu fusese o încercare de a face și treaba ei, dar nicio sustragere de la propria parte…

Oare începea să-l placă ? Nu ar fi fost greu. Kai era o persoană plăcută. I-ar fi plăcut să împartă o misiune cu cineva simpatic; ar fi fost o schimbare în bine.»

Mulți sunt interesați de acest volum, unii sunt dispuși chiar să comită crime pentru a-l obține. Misiunea începe promițător, dar foarte curând lucrurile se complică, personajele care par prietenoase se transformă în cei mai acerbi dușmani, iar cele care sunt rezervate și nu prezintă încredere devin cei mai de nădejde aliați.

Contele Vale este un detectiv particular care seamănă extrem de bine cu Sherlock Holmes și care face echipă cu Irene și cu Kai în căutarea cărții Fraților Grimm. În căutările lor, tot apare un nume, Alberich, acel Alberich, un adversar pe care eroii noștrii îl subestimează. Înfruntarea lor pare inevitabilă. Cine va ieși oare învingător ? De ce oare Alberich caută și el volumul Fraților Grimm ?

« Era clar la Alberich controla și folosea forțele haotice. Forțele haotice trebuiau să fie, așadar, discrete și identificabile. Dar nu avea cuvinte în Limbaj pentru aceste forțe și nu putea controla decât ceea ce putea numi sau descrie. »

Acest trio, Irene, Kai și Vale este foarte interesant, cei trei se completează reciproc, legătura dintre ei evoluează pe măsură ce înaintează ancheta. Kai este un personaj enigmatic și misterios, simțim încă de la început că nu este deloc ceea ce pare, Irene simte de la început că îi lipsesc informații, dar cu toate acestea nu încetează să aibă încredere în el. Pe Irene o descoperim cu adevărat în momentul în care este infestată cu haos și Limbajul nu mai funcționează corect, în acel moment îi vedem valoarea și competența.

« -Domnule Vale, chiar dacă toate lumile alternative există și chiar dacă se ghidează după legi metafizice diferite, legile lor fizice sunt aceleași. Fierul este fier, radiul rămâne radiu, praful de pușcă este praf de pușcă și, dacă scapi un obiect, va cădea conform legilor gravitației. Descoperirile științifice sunt aceleași în lumile alternative și, chiar dacă sunt, indubitabil, importante, nu le prețuim la fel de mult ca pe munca creativă. Pot exista o sută de frați Jakob și Wilhelm Grimm, într-o sută de lumi diferite, și de fiecare dată se poate să fi scris un set diferit de povești. Spre asta se îndreaptă interesul nostru. »

Știți acel moment din filmele de acțiune când eroii în focul luptei se opresc pentru a vorbi, iar spectatorii se întreabă cum de au timp să facă acest lucru ? Ei bine, în roman se întâmplă des, când acțiunea este în toi, Irene se oprește să-i explice implicațiile lui Kai sau să clarifice opțiunile pe care le au, un fel de stop cadru destul de enervant… Sincer vorbind, aș fi preferat să descopăr acele detalii altfel, poate din povestea propriu zisă decât în acest mod un pic forţat.

Universul pe care-l construiește Cogman este extrem de complex, în această lume parcă a aglomerat toate felurile de personaje și mașinării, toate felurile de intrigi. Am avut senzația unei pânze de păianjen țesută în jurul protagoniștilor noștrii, ceea ce a îngreunat lectura. Au fost pasaje pe care le-am citit de mai multe ori pentru a înțelege ce anume a vrut autoarea să spună.

Cu toate acestea, a fost o lectură plăcută. « Bibliotecă invizibilă » este primul roman dintr-o serie dedicată acestui loc misterios aflat între lumi și care îi are ca și protagonişti pe Irene și Kai. Așteptăm continuarea !

8 comentarii

Lasă un comentariu