Negustorul de manuscrise

Am achiziționat romanul anul trecut la Gaudeamus, mi-a atras atenția în primul rând titlul, mi se părea diferit de cărțile, să le zicem, « tradiționale » ale lui Grisham. Și nu m-am inselat…

Povestea începe cu descrierea furtului manuscriselor originale ale lui F. S. Fitzgerald din seiful Universității din Princetown. Totul este descris la minut, operațiunea este planificată în cele mai mici detalii.

« Toți patru aveau să poarte ochelari, pe care să îi schimbe zilnic. Știau că fuseseră înregistrați de camerele video și auziseră de tehnologia de recunoaștere facială a FBI-ului și de performanțele acesteia. Făcuseră greșeli, dar eforturile lor de a și le aminti se stingeau cu repeziciune. Era momentul să treacă la faza a doua.

Trăiau și o stare de îngâmfare ce părea efectul firesc al unei asemenea acțiuni perfecte.»

Această parte ne arată amploarea și valoarea furtului. Manuscrisele sunt inestimabile și bineînțeles sunt asigurate, motiv pentru care atât FBI-ul cât și compania de asigurări sunt pe urmele hoților. Destul de rapid însă, furtul în sine devine cumva o acțiune secundară.

Mercer Mann, o tânără scriitoare în pană de inspirație va fi recrutată pentru a infiltra anturajul lui Bruce Cable, un librar de succes din Florida și negustor de cărți rare, despre care se bănuiește că ar fi cumpărat manuscrisele.

Cu ajutorul lui Mercer vom intra într-o lume total necunoscută, cea a librăriilor independente, a cărților rare și a colecționarilor care nu se dau în lături de la nimic pentru a obține manuscrise originale. Odată cu povestea lui Bruce aflăm cum se poate avea succes în lumea librăriilor independente, când acestea sunt “atacate” de lanțurile de librării și de comerțul online. Cu perseverență, muncă și implicare, Bruce reușește în douăzeci de ani să devină unul dintre cei mai importanți librari, iar librăria lui, Bay Books din Florida de pe insula Camino, cea mai râvnita librărie de către autori pentru autografe.

« Vânzarea de cărți era o treabă dificilă, i-a explicat Tim. Marile lanțuri de magazine de carte făceau reduceri masive de prețuri la bestselleruri, unele oferind chiar și reduceri de 50% pentru oamenii de pe internet și de pe Amazon, care cumpărau de la domiciliu. În ultimii cinci ani se închiseseră peste 700 de magazine independente de carte. Doar puține reușeau să facă bani. Cu cât vorbea mai mult, cu atât mai sumbru devenea.

-Vânzarea cu amănuntul e brutală, a spus el de cel puțin trei ori. Și, orice ai face astăzi, mâine va trebui să o iei de la capăt.

Bruce i-a admirat modestia, dar a pus totuși la îndoială experiența lui Tim. »

Cele două personaje principale, Mercer și Bruce sunt prezentate și dezvoltate diferit de către autor. Mercer a publicat un roman care a avut un oarecare succes, tentativele sale ulterioare ne mai fiind atât de răsunătoare. În copilărie și adolescentă venea la bunica ei pe insula Camino. După moartea acesteia, vizitele au încetat. O dată cu acest proiect, revine în casa în care își petrecea vacanțele și este năpădită de amintiri. Nu are profilul tipic de « spion », mai degrabă este timidă și nesigură.

« Mercer a luat o înghițitură de vin, aducându-și aminte că stătea alături de unul dintre cei mai de success negustori de cărți rare din țară. În timp ce discutau despre sudul Franței și despre comerțul cu antichități de acolo, Mercer se întreba cât de multe știa Noelle despre afacerile lui. »

Mercer este fascinată de Bruce, iar acest lucru transpiră din prima lor interacțiune. Bruce, pe de altă parte, și-a construit o afacere prosperă, cumpără și vinde cărți, organizează sesiuni de autografe. Ambițios, carismatic, inteligent, pasionat și pasionant, știe să se folosească de toate resursele pentru a avea succes. Mi s-a părut că autorul a neglijat-o pe Mercer, m-aș fi așteptat la un personaj un pic mai « colorat », poate mai « puternic », dar până la urmă totul ține de așteptări.

Insula este un fel de reper pentru autori, există o adevărată comunitate de scriitori consacrați și scriitori debutanți, care se întâlnesc periodic pentru a discuta despre diverse subiecte legate de creație. Fiecare dintre ei cu problemele sale : lipsă de inspirație, romane neterminate, alcoolism și multe altele. Grisham prezintă această comunitate cu un ton ușor ironic.

În această lume, cartea devine un adevărat personaj, pus în centrul atenției. Scriitorul este privit atât din perspectiva actului creativ, trecând prin lipsa de inspirație și fobia « paginii albe », cât și din perspectiva promovării romanelor cu sesiunile de autografe atunci când cititorii nu se înghesuie la lansare.

Lectură este una ușoară, plăcută, cu o scriitură cursivă, lînă, concisă și precisă. Grisham iese din tiparul de thriller juridic cu care ne-a obișnuit. Am urmărit firul epic fără dificultate și fără timpi morți. Povestea în sine este una interesantă cu suficient suspans pentru a motiva cititorul să meargă mai departe. Este o carte pe care aș recomanda-o pentru o lectură de weekend.